Anatomia mainii

Articulatia mainii imagini. Oasele metacarpiene

Sus Un numar de 27 de oase constituie scheletul articulatia mainii imagini baza al pumnului si mainii. Aceste oase sunt grupate in carpiene, metacarpiene si falange. Articulatia pumnuluicea mai complexa articulatie a corpului, este formata din 8 oase carpiene grupate in doua randuri, avand miscari foarte limitate intre ele.

De la radius spre ulna, randul proximal consta din osul scafoid, semilunar, piramidal si pisiform. In aceeasi directie, randul distal consta in oasele trapez, trapezoid, capitat si osul cu carlig.

Toate oasele carpiene participa la functionarea incheieturii mainii cu exceptia osului pisiform, care este un os sesamoid prin care trece tendonul muschiului flexor ulnar al carpienelor. Osul scafoid serveste ca legatura intre cele doua randuri si de aceea este mai vulnerabil la fracturi. Randul distal al oaselor carpiene este foarte puternic atasat de baza celui de-al doilea si al treilea metacarpian, formand o unitate fixa.

Toate celelalte structuri unitati mobile se misca in relatie cu unitatea stabila. Mana contine 5 oase metacarpiene. Fiecare metacarpian articulatia mainii imagini o baza, trunchi, gat si un cap. Primul os metacarpian articulatia articulatia mainii imagini imagini policelui este cel mai scurt si mai mobil. Se articuleaza proximal cu osul trapez. Celelalte 4 metacarpiene se articuleaza cu trapezoidul, capitatul si osul cu carlig, la nivelul bazei.

Fiecare cap metacarpian se articuleaza distal cu falanga proximala a fiecarui deget.

Mana contine 14 falange. Fiecare deget contine 3 falange proximala, mijlocie si distala cu exceptia policelui care are doar doua falanage. Pentru evitarea confuziilor, fiecarui deget i se va spune dupa nume police, index, mediu, inelar si mic.

  • Artrita sinovita a genunchiului
  • Atenuând durerea în articulații
  • Articulațiile șoldului chiar doare ce să facă
  • Regiunea carpiană - Wikipedia
  • Mana | Anatomie si fiziologie

Pielea si unghiile Sus Pielea care acopera fata dorsala a mainii este diferita de cea care acopera palma. Pielea de pe fata dorsala a mainii este subtire si pliabila. Ea este atasata scheletului mainii prin tesut areolar larg in care se gasesc vene si vase limfatice. Acest fapt explica de ce edemul mainii se manifesta predominant pe fata dorsala. In plus, aceasta prindere larga a pielii o face mai vulnerabila la traumatisme si permite crearea unor bule locale.

Pielea suprafetei palmare a mainii este unica, avand functii speciale. Pielea palmara este groasa si nu la fel de pliabila ca cea de pe fata dorsala. Este atasata puternic de fascia subcutanata prin numeroase fibre verticale. Aceste caracteristici cresc stabilitatea pielii pentru ca functia de apucare sa fie realizata adecvat. Pielea este mai ferm ancorata de structurile profunde la nivelul crestelor palmare; acest lucru are importanta clinica, cand se planifica incizia articulatia mainii imagini pentru a minimaliza contracturile pielii.

In contrast fata de pielea fetei dorsale, pielea fetei palmare este vascularizata prin numeroase ramuri verticale mici, pornite din vasele digitale comune. De aceea, formarea bulelor palmare este limitata.

Sari la navigare Sari la căutare Carpul, regiunea palmară şi degetele mâinii Regiunea carpiană numită și carp Carpus sau regiunea articulară a mâinii Regio articularis manuscunoscuta în clinica sub denumirea de gâtul mâinii, pumn, încheietura mâinii, este un segment al membrului superior cuprins între antebraț și mână. Corespunde oaselor carpului și articulației radiocarpiene.

In plus, pielea suprafetei palmare a mainii contine un numar foarte mare de receptori senzitivi, esentiali pentru functionarea normala a mainii.

Unghiile reprezinta apendici speciali ai pielii derivati din epiderm. Acestea cresc dintr-o matrice germinala localizata la baza falangei distale. Matricea unghiala situata distal fata de lunula, poarta numele de matrice sterila; este foarte bine vascularizata, lucru care ii confera culoarea roz. Intreaga matrice unghiala este in contact foarte strans cu periostul falangei distale; de aceea, este vulnerabila la leziuni in cazul unei fracturi a falangei. Fascia palmara si compartimentele profunde Sus Fascia palmara consta intr-un tesut fibros rezistent aranjat in fibre longitudinale, transverse, oblice si verticale.

Fibrele longitudinale isi au originea la nivelul tapping artroza tratamentul pumnului din tendonul longitudinal palmar, cand acesta exista.

Aceste fibre se extind pana la baza fiecarul deget, unde fibre mai mici se extind distal si se ataseaza la tesuturi. Acest aranjament de fibre formeaza flexorul fibros si sistemul de flexie al articulatia mainii imagini deget.

Fibrele transverse sunt concentrate in mijlocul palmei. Ele sunt asociate cu fibrele longitudinale si ajuta la flexia degetelor. Fibrele verticale ale fasciei palmare se ataseaza la dermul pielii palmare. Profund, la nivelul fibrelor longitudinale si transverse, fibrele verticale se unesc intr-un sept si se ataseaza metacarpienelorformand 8 compartimente diferite pentru tendoanele flexorilor si pachetul neurovascular al fiecarui deget.

Un compartiment comun central este localizat proximal la nivelul palmei. Degetele contin doua benzi fasciale de importanta clinica. Acestea sunt ligamentul Grayson si ligamentul Cleland, care sunt localizate ventral si dorsal de pachetul neurovascular al fiecarui deget.

Cunostintele despre anatomia fibrelor fasciei palmare si a compartimentelor profunde sunt cruciale pentru identificarea structurilor in timpul procedurilor precum fasciectomia palmara pentru boala Dupuytren.

Încheietura mâinii | anatomie

Nervii Sus Mana este inervata de 3 nervi: nervul median, ulnar si articulatia mainii imagini. Fiecare dintre acestia prezinta componente senzitive si motorii. Variatii ale distributiei clasice a nervilor sunt mai degraba o regula decat o exceptie.

Pielea antebratului este inervata median - de nervul medial antebrahial cutanat si lateral - de nervul lateral antebrahial cutanat. Nervul median este responsabil pentru inervarea musculaturii implicate in miscarile fine si functia de prindere a mainii.

deteriorarea meniscului posterior al simptomelor articulației genunchiului

Acesta isi are originea in fibrele laterale si mediale ale plexului brahial C5-T1. La nivelul antebratuluiramurile motorii inerveaza muschii pronatori si flexori ai mainii. Ramura anterioara interosoasa inerveaza, de asemeni, muschii flexori si pronatori.

criză articulară fără durere

Proximal fata de articulartia pumnului, ramura palmara cutanata ofera senzatii eminentei tenare. Pe masura ce nervul median trece prin canalul carpianramurile motorii recurente inerveaza musculatura tenara. De asemeni, inerveaza musculatura indexului si a degetelui mediu.

Ramurile digitale senzoriale inerveaza policele, indexul, degetul mediu si maginea radiala a inelarului.

  • Articulația sub braț doare
  • Durere în articulațiile cotului în timpul efortului
  • Unguent pentru articulații argo
  • Oasele mainii | Anatomie si fiziologie
  • Încheietura mâinii - adamos.ro

Nervul ulnar este responsabil pentru inervarea musculaturii implicate in functia de apucare a mainii. Isi are originea in fibrele mediale ale plexului brahial Dureri articulare și fierbinți. Ramurile motorii inerveaza muschi flexori ai inelarului si degetului mic. Proximal fata de articulatia pumnuluiramura cutanata palmara ofera inervatie eminentei hipotenare. Ramura dorsala, care trimite ramuri spre antebratul distal, si trunchiul principal, inerveaza portiunea ulnara a fetei dorsale a mainii si degetului mic si o parte a inelarului.

La nivelul mainii, ramurile superficiale formeaza nervii digitali, articulatia mainii imagini inerveaza degetul mic si latura ulnara a articulatia mainii imagini. Ramurile motorii profunde trec prin canalul Guyon alaturi de artera ulnara. Inerveaza musculatura hipotenara, toti muschii interososi, muschii adductori si flexori. Nervul radial este responsabil pentru inervarea extensorilor pumnului, care controleaza pozitia mainii si o stabilizeaza.

Isi are originea in fibrele posterioare ale plexului brahial C6-C8. La nivelul cotului, ramurile motorii inerveaza muschii brahiradiali si extensorul brahial al carpului. La nivelul antebratului proximal, nervul radial se divide in ramuri superficiale si profunde. Ramurile posterioare profunde interosoase inerveaza toata musculatura compartimentului extensor. Ramurile superficiale inerveaza senzitiv portiunea radiala a fetei dorsale a mainii, fata dorsala a policelui si cea articulatia mainii imagini indexului, degetului mediu, jumatatea radiala a inelarului proximal fata de articulatia distala interfalangiana.

Musculatura si tendoanele Musculatura manii este impartita in doua grupe: intrinseca si extrinseca. Muschii intrinseci sunt localizati in interiorul mainii, iar cei extrinseci sunt localizati proximal la nivelul antebratului si se insereaza la nivelul scheletului mainii prin tendoane lungi.

Extensorii extrinseci Muschii extensori sunt toti extrinseci, cu exceptia unuia singur care este implicat in extensia articulatiei interfalangiene.

Toti muschii extensori extrinseci sunt inervati de nervul articulatia mainii imagini. Acest grup de muschi consta in trei extensori ai articulatiei pumnului si un grup mare de extensori ai policelui si degetelor.

Muschiul extensor scurt radial al carpului este principalul extensor al articulatiei pumnului, alaturi de extensorul lung radial al carpului si extensorul ulnar al carpului care realizeaza deviatia radiala si respectiv ulnara. Primul isi are insertia la baza metacarpianului III, iar ultimii doi se insereaza la baza celui de-al doilea si al cincilea metacarpian. Extensorul comun al degetelor, extensorul propriu indexului si extensorul degetului mic, efectueaza extensia degetelor.

Ei isi au insertia la baza falangei mijlocii si la baza falangei distale. Abductorul policelui, extensorul scurt al policelui si extensorul lung al policelui determina extensia acestuia.

Insertia lor se gaseste la baza metacarpianului I, falanga proximala si, respectiv, falanga distala a policelui.

Oasele mainii sunt: opt oase carpiene care sunt legate intre ele prin intermediul unor ligamente, cinci metacarpiene si paisprezece falange. Scheletul mainii este, deci alcatuit din 27 de oase impartite in trei grupe: carp, metacarp si falange. Oasele mainii Sunt dispuse pe doua randuri transversale, fiecare dintre aceste randuri fiind format din patru oase: 1. Oasele primului rand - sunt oasele situate proximal de radius si ulna. Explicatia este ca, in momentul producerii unei cazaturi amortizate cu palma, unda de articulatia mainii imagini este transmisa de la nivelul osului capitat la radius, prin osul scafoid.

Retinaculul extensorilor previne supraintinderea tendoanelor de la nivelul articulatia mainii imagini si separa tendoanele in 6 compartimente. Extensorii comuni ai degetelor prezinta o serie de tendoane pentru fiecare deget in parte, avand un corp muscular comun si cu punti intertendinoase intre ele. Indexul si degetul mic au fiecare functii de extensii independente prin extensorul propriu al indexului si extensorul degetului mic.

Flexorii extrinseci Flexorii extrinseci constau in 3 flexori ai incheieturii si un grup mare de flexori ai policelui si degetelor. Acestia sunt inervati de nervul median, cu exceptia flexorului ulnar al carpului si a flexorului digital profund al inelarului si degetului mic care sunt inervati de articulatia mainii imagini ulnar. Insertia lor se afla la baza metacarpianului III, baza metacarpianului V si, respectiv, fascia palmara.

Oasele carpiene

Flexorul ulnar al carpului este in primul rand un deviator ulnar. Cei 8 flexori digitali sunt impartiti in grupe superficiale si profunde. Alaturi de flexorul lung al policelui, care se insereaza la nivelul falangei distale a policelui, acestia trec prin canalul carpian pentru a asigua flexia articulatiilor articulatia mainii imagini.

La nivelul palmei, tendonul flexorului superficial al degetelor se gaseste alaturi de articulatia mainii imagini profund. Apoi se divide la nivelul falangei proximale si se reuneste dorsal cu tendonul profund pentru a se insera la nivelul falangei mijlocii.

Flexorul digital profund perforeaza tendonul superficial pentru a se insera la nivelul falangei distale.

Mana are cinci degete dintr care primul, policele, este opozabil. Apoi urmeaza indexul, mediusul, cel mai lung dintre degete, inelarul si articulatia mainii imagini degetul mic. Datorita numeroaselor sale oase si articulatii, mana are o mobilitate si o agilitate extrema. Oasele mainii Mana este formata din 27 de oase: - cele opt oase ale carpului constituie pumnul si sunt aliniate pe doua randuri: oase proximale osul scafoid, osul semilunar, osul piramidal si osul pisiform si oasele distale osul trapez, osultrapezoid, osul cu carlig si osul mare numit si capitat. Oasele mâinii Muschii mainii Numerosi muschi participa la mobilitatea si flexibilitatea mainii: - muschi extrinseci: situati in antebrat, ei transmit miscarile mainilor si degetelor, prin intermediul tendoanelor lungi care se duc fie in palma tendoanele muschilor flexorifie in dosul mainii tendoanele muschilor extensori.

Relatia dintre tendoanele flexorilor si articulatia pumnuluiarticulatia metacarpofalangiana si cea interfalangiana este mentinuta printr-un sistem reticulat care previne efectul de supraintindere.

Muschii intrinseci Muschii intrinseci se gasesc in totalitate la nivelul mainii. Ei sunt impartiti in 4 grupe: tenara, hipotenara, lumbricala si muschii interososi.

Grupul tenar consta in adductorul scurt al policelui, flexorul scurt al policeluiopozantul articulatia mainii imagini si muschii adductori ai policelui. Toti sunt inervati de ramuri ale nervului median, cu exceptia adductorilor policelui si capatului profund al flexorului scurt, care sunt inervati de nervul ulnar.

Acestia isi au originea la nivelul retinaculului flexorilor si oaselor carpiene, si se insera la nivelul falangei proximale a policelui. Grupul hipotenar consta in: palmarul scurt, abductorul degetului mic, flexorul degetului mic, opozantul degetului mic.

Toti acesti muschi sunt inervati de nervul ulnar. Acest grup de muschi isi are originea in retinaculul flexorilor si oasele carpiene, si se insera la baza falangei proximale a degetului mic. Muschii lumbricali contribuie la flexia articulatiilor metacarpofalangiene si la extensia articulatiile interfalangiene.

Ei isi articulatia mainii imagini originea in tendoanele flexorilor digitali profunzi la nivelul palmei si se insera la nivelul aspectului radial al tendoanelor extensorilor la nivelul degetelor. Lumbricalii indexului si ai degetului III sunt inervati de ramuri din nervul median, iar ai inelarului si degetului mic sunt inervati de ramuri din nervul ulnar.

Grupul interosos consta articulatia mainii imagini 3 muschi ventrali si 4 dorsali, care sunt inervati de nervul ulnar.

Anatomia mainii

Ei isi durere între coaste din spate originea la nivelul metacarpienelor si formeaza niste benzi laterale impreuna cu lumbricalii. Interososii dorsali realizeaza adductia degetelor, in timp ce interososii ventrali realizeaza adductia degetelor spre axul mainii. Articulatiile Sus Articulatia pumnului este una complexa, multiarticulara, care permite o gama larga de miscari in flexie, extensie, circumductie, deviere radiala si deviere ulnara.

Articulatia radioulnara distala permite pronatia si dureri articulare și roșeață a pielii mainii prin rotatia radiusului in jurul ulnei.

Introducere

Articulatia radiocarpiana include capetele proximale osoase ale carpienelor si capatul distal al radiusului. Randul proximal al carpienelor se articuleaza cu radiusul si ulna permitand astfel miscari de extensie, flexie, deviere ulnara si deviere radiala. Aceasta articulatie este sustinuta de un set extrinsec de ligamente palmare puternice, care pornesc de la radius si ulna. Pe fata dorsala, este sustinuta de un ligament intercarpian dorsal, aflat intre scafoid si osul triunghiular, si de ligamentul radiocarpian dorsal.

La nivelul articulatiilor intercarpiene, miscarea intre oasele carpiene este foarte limitata; aceste articulatii sunt sustinute de ligamente intrinseci puternice. Cele mai importante doua sunt ligamentul scafolunat si ligamentul triangular. Lezarea oricaruia dintre aceste doua ligamente va determina instabilitatea articulatiei pumnului. Linia Gilula a fost descrisa ca articulatia mainii imagini conturul neted al unui mare arc format de oasele carpiene proximale si un arc mai mic format de oasele carpiene distale in anatomia normala.

Toate cele 4 oase carpiene distale se articuleaza cu metacarpienele la nivelul articulatiilor carpometacarpiene. A doua si articulatia mainii imagini treia articulatie carpometacarpiana formeaza o unitate fixa in timp ce prima formeaza cea mai mobila articulatie. La nivelul articulatiilor metacarpofalangiene, miscarea laterala este limitata de ligamente colaterale, care au de fapt o pozitie lateral oblica.

durere în șoldul drept dimineața

Acest aranjament permite ligamentelor sa fie stranse cand articulatia este flectata si relaxate cand articulatia este in extensie.

Pe fata ventrala exista o capsula articulara atasata doar la falangele proximale care permite hiperextensia. Aceasta reprezinta si locul de insertie al ligamentelor intermetacarpiene.

apăsând dureri articulare

Aceste ligamente restrictioneaza separarea capetelor metacarpiene. La nivelul articulatiei interfalangiene, extensia este limitata de aceasta capsula articulara, care se ataseaza falangelor de fiecare parte a articulatiei.

Miscarea radiala si ulnara este restrictionata de ligamentele colaterale, care raman stranse pe toata amplitudinea miscarii.